Ce e QAnon, mișcarea conspiraționistă care te minte pe Facebook, Twitter și alte rețele

Până la apariția unor evenimente importante precum pandemia de coronavirus sau protestele BlackLivesMatter din Statele Unite, nimeni nu prea acorda atenție mișcării cunoscute sub numele de QAnon.

Cum lumea stă acum pe internet mai mult decât oricând, mesajele acestei grupări conspiraționiste s-au răspândit rapid. Practic, mișcarea a devenit extrem de repede una mainstream. Dacă te consideri o persoană informată, atunci te întrebi probabil de ce sunt acești oameni luați în seamă. Ei bine, pentru că mișcarea a luat amploare și are extrem de mulți adepți. Inclusiv în România.

Pandemia de coronavirus a schimbat multe comportamente de consum. Cel mai vizibil dintre ele: oamenii petrec tot mai mult timp pe internet. E locul din care te poți informa despre orice subiect îți trece prin cap. Dar la fel de adevărat e că e și locul în care te poți trezi bombardat cu tot felul de teorii ale conspirației.

Dacă nu ești suficient de pregătit și încrezător în informațiile pe care le deții, riști să cazi extrem de repede în plasă.

În ultima vreme, se vorbește tot mai des despre QAnon. E, de fapt, un termen-umbrelă sub care se reunesc o serie de teorii ale conspirației care pot fi rezumate, mai în glumă, mai în serios, cu o singură frază: „Trump e bun, Soroș e rău”. Mai ales că mulți dintre adepții mișcării sunt suporteri înfocați ai actualului președinte al Statelor Unite. Susținerea pentru liderul de la Casa Albă a fost chiar momentul în care QAnon a început să crească.

Dar asta nu înseamnă că adepții mișcării se rezumă doar la asta.

Pandemia de coronavirus a devenit o plasă perfectă pentru a fi perforată cu teorii ale conspirației. În acest caz, rezumatul ar putea fi altul: „Bill Gates și OMS sunt cei răi, noi știm mai bine cum stă treaba”. Dacă te-ai dus cu gândul la protestul din Piața Victoriei din București, unde s-au adunat spre o mie de negaționiști, atunci nu ești departe de a înțelege care-i exact treaba cu QAnon.

Se spune că o minciună rostogolită de mai multe ori devine adevăr. Iar internetul este exact locul perfect în care un bulgăre mic de zăpadă se transformă rapid într-un munte înghețat.

Dacă se topește, nu face decât să provoace o avalanșă.

De ce auzi acum de QAnon

Mișcarea QAnon a trecut, pentru multă vreme, neobservată, după cum remarcă NYT. Era ușor de ignorat. Numai că evenimente majore care au făcut înconjurul planetei, precum pandemia de Covid, protestele BlackLivesMatter din SUA și alegerile prezidențiale americane care se apropie au oferit un teren propice pentru adepții mișcării.

Așa că Facebook, Twitter și alte platforme de socializare au fost inundate cu fake news, mesaje de manipulare și alte minciuni promovate de această grupare. Adepții au încercat inclusiv să se asocieze cu alte cauze de interes social, precum mișcarea anti-vaccin sau cea împotriva traficului de copii.

Acum, și Facebook a anunțat că a eliminat 790 de grupuri legate de QAnon, de pe care erau distribuite teorii ale conspiraţiei. Rețeaua lui Zuckerberg a anunțat, de asemenea, că restricţionează aproximativ 1.950 de grupuri, 440 de pagini şi peste 10.000 de conturi Instagram legate de QAnon, promotor al teoriei conspiraţiei care s-a extins online în lunile ce au urmat apariţiei pandemiei de COVID-19.

Numai că membrii s-au făcut vizibili și-n offline.

Unii dintre au fost acuzați de crime violente (uciderea unui cap al mafiei din New York) sau identificați drept persoane care l-ar fi amenințat cu moartea pe Joe Biden., nominalizat drept candidat la președinție din partea democraților. FBI chiar a avertizat că unii membri ar putea pregăti atacuri teroriste.

Cum a pornit mișcarea

Se crede că adepții mișcării sunt, în marea lor majoritate, suporteri ai președintelui american Donald Trump. De altfel, la o simplă căutare pe internet, o să observi că sunt prezenți la mai toate mitingurile electorale ale acestuia.

Îi identifici ușor după simbolul Q, care se regăsește pe tricouri sau bannere.

Adepții QAnon au convingeri cel puțin hilare, dar care pot deveni extrem de periculoase, pentru că pare că se iau în serios. Una dintre teoriile rostogolite e că lumea e condusă de o grupare pedofilă, sub conducerea lui Satan, care are rolul de a conspira împotriva lui Trump în timp ce face trafic de copii la nivel mondial.

Din această grupare ar face parte, cred cei de la QAnon, democrați precum Hillary Clinton, Barack Obama și George Soroș, dar și diverse vedete de la Hollywood precum Oprah Winfrey, Tom Hanks și Ellen DeGeneres. Toți sunt identificați drept membri ai deep state (echivalentul statului paralel, de care auzeai vorbindu-se extrem de des pe vremea lui Dragnea).

Și, pentru ca pachetul să fie complet, QAnon crede că membrii acestui presupus grup ucid copiii și le beau sângele pentru a primi adrenalină și pentru a se menține tineri. Ai crede că e un banc prost, dar nu este. Oamenii ăștia chiar cred asta.

Pe cât de hilar pare, însă, pe atât de periculos este acest crez.

Asta pentru că adepții mișcării conspiraționiste se reinventează mereu și vin cu teorii halucinante despre orice eveniment major. Este evident că niciuna dintre teoriile răspândite pe internet și nu numai nu s-a dovedit a fi adevărată. Dar pentru mișcare, acest lucru e irelevant.

Pentru că numărul adepților crește, iar pandemia de coronavirus nu a făcut decât să alimenteze aceste informații manipulatoare.

Câți adepți are QAnon

Dacă te uiți la deciziile luate de Facebook și Twitter, de a închide mii de conturi care promovează conspirații, se pare că mișcarea e una cu foarte mulți adepți. Pentru că nu e vorba doar de conturi închise, ci și de grupuri. Grupuri pe care se pot aduna zeci, poate chiar sute de mii de oameni.

N-ar fi deloc exclus ca numărul adepților să ajungă chiar și la câteva zeci de milioane la nivel mondial. Nimeni nu poate ști cu certitudine, dar odată cu izbucnirea pandemiei, QAnon a reușit să recruteze și mai mulți adepți. Wall Street Journal descoperise recent că numărul membrilor din cele mai mari 10 grupuri de pe Facebook devotate QAnon a crescut cu nu mai puțin de 600% în ultimele luni.

E o creștere uriașă, raportată doar la o mică parte din întreaga comunitate.

Sunt adepții mișcării cu adevărat convinși de ceea ce promovează?

La o primă vedere, ai crede că mișcarea este una politică și doar atât. Dar e fals, pentru că cei care aderă nu-și exprimă doar convigerile politice, ci ajung în mult mai multe zone din sfera socială: de la vaccinare până la zona de entertainment.

O comparație care s-ar putea dovedi foarte bună e aceasta: imaginează-ți QAnon ca o platformă uriașă de tip multiplayer game, în care jucătorii sunt invitați să vină cu propria realitate și-n care se inventează mereu tot felul de personaje. Practic, oricine crede ceva sau altceva e bine-venit. De aici încolo, fiecare răspândește cum poate propriile convingeri.

De ce-s fascinați oamenii de așa ceva? Păi, ar putea exista mai multe explicații.

Când erai mic, ți se citeau basme în care poveștile se împleteau frumos, cu protagoniști fictivi, zmei, balauri și alte personaje care, evident, nu existau în realitate. Chiar dacă știai că așa ceva nu există, erai totuși fascinat. Acum, în calitate de adult, cauți să evadezi din realitate din când în când: vezi un film SF sau joci ceva fantasy pe PlayStation. Diferența e că aceste activități nu fac rău nimănui.

Dar când crezi că întreaga pandemie e o conspirație și un plan pus la punct de oculta mondială, atunci refuzi să porți mască, să zicem. Și atunci clar pui sănătatea celorlalți în pericol. Așa e și cu adepții QAnon.

Caută constant să evadeze din realitate, dar nu fac conștient acest lucru. Pentru că realitatea paralelă pe care și-o construiesc o identifică drept reală. Și atunci se comportă ca atare. Ies la Piața Victoriei în număr mare, fără mască, refuză să-și vaccineze copiii sau ajung să comită violențe în numele convingerilor politice/sociale pe care le au.

Ar mai fi de precizat și abilitatea membrilor QAnon de a atrage noi membri, din zone din care, la prima vedere, par greu de penetrat.

Ce vezi în poza de mai sus e un protestatar care, aparent, militează pentru o cauză nobilă: salvarea copiilor. E o compania care a început în SUA tocmai pentru a atrage atenția asupra cazurilor de trafic de copii și exploatare. Luni de zile, adepții QAnon au participat la proteste, tocmai pentru a atrage atenția unui alt public: părinții îngrijorați.

Numai că au venit cu propriile tactici de recrutare. Au venit cu mesaje alarmiste și, evident, false, despre traficul de copii.

Una dintre ele, după cum probabil ai ghicit, se referă fix la ceea ce-ți spuneam mai sus: anume că acești copii sunt răpiți, torturați și traficați, iar apoi ajung la presupusul grup Clinton/Obama/Soroș, care le bea sângele.

Dacă te uiți din nou la poza de mai sus, o să observi că pe tricoul protestatarului scrie WWG1WGA. Este un fel de slogan al grupării – „where we go one, we go all” – ceea ce, tradus în românește, înseamnă „unde merge unul, mergem toți„. Scurtă paranteză: dacă ai văzut „White Squall” din 1996, cu Jeff Bridges în rolul principal, atunci știi cam unde bate această expresie.

QAnon, grupare ajunsă și-n România

Recent, Facebook anunța că a închis nu mai puțin de 120 de conturi false din România, a căror activitate era strâns legată de promovarea președintelui american, Donald Trump.  De altfel, după ce Twitter a pus piciorul în prag acestei grupări, adepții și-au găsit refugiul în Facebook.

Iar mișcarea este extrem de activă și-n România. E posibil ca în spatele multor mesaje propagandistice pe care le vezi pe Facebook, referitoare la pandemie, Trump, Soroș sau alte subiecte de felul ăsta, să se afle chiar membrii activi ai grupării.

Pe 10 august, în Piața Victoriei, s-au adunat mai multe persoane: unele pentru a le aduce aminte celor de la putere și din justiție că nimeni nu a fost pedepsit pentru așa-numita Dragniadă din 10 august 2018, iar alții pentru a-și striga propriile convingeri legate de pandemie.

În rândurile acestora din urmă se puteau observa și membrii grupării QAnon, negaționiști ai pandemiei Covid-19. Pe tricouri și bannere se puteau citi mesaje precum „QArmy”, „Trust the Plan” și ”We are digital soldiers”.